• Caută

Azi,

Independenţa provinciei Kosovo – un precedent pentru Transnistria?

Scris la data de de catre Alexandru Tănase
La 22 iunie 2010, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a prezentat Avizul consultativ privind „Conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a Kosovo”. Imediat după aprobarea acestui aviz, am asistat la o veritabilă ofensivă propagandistică din zona regimului de la Tiraspol, care a încercat să acrediteze ideea că avizul CIJ ar deschide calea pentru o recunoaştere internaţională a secesiunii teritoriilor moldoveneşti din stânga râului Nistru. Pentru a consolida mesajul, s-a mediatizat o pretinsă „depunere a unei cereri oficiale la ONU privind recunoaşterea independenţei Transnistriei”. Reprezentantul Tiraspolului în procesul de negocieri, Vladimir Iastrebceak, a declarat în cadrul unui briefing de presă următoarele «…существование Приднестровской Молдавской Республики не просто не противоречит, а полностью соответствует решению, принятому в Гааге». În contextul dat, vreau să-mi exprim propriul punct de vedere asupra dilemei: Creează oare Avizul CIJ în cauza Kosovo un precedent legal? CUM S-A AJUNS LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI KOSOVO? Prin Rezoluţia 1244(1999) a Consiliului de Securitate ONU a fost instituită Misiunea de administrare interimară a Naţiunilor Unite în Kosovo (MINUK). Potrivit Rezoluţiei 1244(1999), provincia Kosovo trecea în 1999 sub administrarea internaţională a ONU, se instituia autoguvernarea provinciei în cadrul teritorial al Serbiei, stabilind suveranitatea şi integritatea teritorială a acesteia. La 17 februarie 2008, provincia Kosovo aprobă declaraţia unilaterală de independenţă. Observăm că, la momentul proclamării independenţei, acest teritoriu era guvernat deja de administraţia internaţională a ONU. Prin urmare, în fapt, prin declararea independenţei, Kosovo “şi-a asumat competenţe” care la acel moment reveneau Consiliului de Securitate al ONU, pentru că anume acest organism urma să “decidă în legătură cu statutul politic final” al provinciei. Până în prezent, independenţa Kosovo a fost recunoscută de 69 de ţări, între care Statele Unite ale Americii şi 22 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene. Pornind de la mandatul pe care îl deţinea ONU în Provincia Kosovo în baza Rezoluţiei 1244(1999), Adunarea Generală a ONU a iniţiat la 8 octombrie 2008 procedurile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Kosovo. Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 63/3, prin care a solicitat Curţii Internaţionale de Justiţie să formuleze un Aviz Consultativ cu privire la conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a Kosovo, adoptată la 17 februarie 2008. Prin Rezoluţia 63/3, Adunarea Generală a ONU a adresat Curţii Internaţionale de Justiţie următoarea întrebare: „Declaraţia unilaterală de independenţă a Instituţiilor Provizorii de Autoguvernare din Kosovo este în conformitate cu dreptul internaţional ?” Un argument important în favoarea intentării unei proceduri în faţa CIJ l-a constituit situaţia de fapt, şi anume că, în zilele următoare după proclamarea independenţei, o serie de state (SUA, Turcia, Albania, Austria, Germania, Italia, Franţa, Regatul Unit, Taiwan, Australia, Polonia şi altele) au anunţat recunoaşterea independenţei, în ciuda protestelor din partea altor ţări din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta, de fapt, şi conferă unicitate situaţiei din Kosovo. Anume datorită unicităţii situaţiei din Kosovo, Curţii Internaţionale de Justiţie i-a fost solicitat un aviz care se referă expres la declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo şi nu o hotărâre privind procedura de recunoaştere internaţională a independenţei regiunilor secesioniste fără acordul statelor din care fac parte. Prin urmare, problema pe care Curtea trebuia să o soluţioneze a fost de a evalua dacă dreptul internaţional interzice sau nu declararea independenţei unui pretins stat nou, creat prin secesiune unilaterală. IMPACTUL AVIZULUI CONSULTATIV AL CIJ ASUPRA RECUNOAŞTERII TRANSNISTRIEI La 22 iulie 2010, judecătorii CIJ, cu nouă voturi la cinci, au decis că „declaraţia de independenţă a Kosovo, adoptată la 17 februarie 2008, nu a încălcat dreptul internaţional”. În ciuda acestei formulări, aparent optimiste pentru separatişti, în realitate avizul CIJ este unul mai mult restrictiv, decât permisiv. Analizând impactul acestui aviz asupra teritoriilor moldoveneşti din stânga Nistrului, trebuie să ţinem cont inclusiv de diferenţa datelor problemei în cazul provinciei Kosovo şi cel al Transnistriei. Oricare separare a unui stat sau teritoriu, pentru a obţine recunoaşterea sa (expresă sau tacită) trebuie teoretic să întrunească nişte condiţii care l-ar individualiza şi i-ar exprima unitatea. Conform Tratatului de la Montevideo din 1933, „statul este un subiect de drept internaţional, care posedă următoarele caracteristici: a) populaţie, b) teritoriu, c) guvern, d) capacitate de a intra în relaţii cu alte state”. De dreptul la autodeterminare dispun doar popoarele caracteristicile cărora corespund celor ale naţiunii (teritoriu comun, tradiţie istorică comună, identitatea etnică, omogenitatea culturală, conştiinţa şi voinţa de a fi identificat ca popor) şi care se află sub dominaţia străină. Minorităţile etnice în cadrul unui stat nu au acest drept, odată ce există deja un stat naţional al etniei respective (ca şi în cazul Republicii Moldova). În prezent, dreptul la autodeterminare, de care dispun minorităţile, presupune doar recunoaşterea specificului lor etnic şi dreptul la un anumit grad de autonomie culturală şi administrativă în cadrul unui stat. Din punct de vedere al normelor de drept internaţional, există o serie de deosebiri esenţiale, care, de fapt, fac inaplicabilă orice analogie dintre situaţia din provincia Kosovo şi Transnistria. În cazul Kosovo, regiunea s-a identificat faţă de Serbia prin etnie proprie (albaneză) şi prin religie (preponderent musulmană), în timp ce în Transmistria structura etnică, religioasă şi culturală este identică cu cea din dreapta Nistrului, neexistând criterii proprii de identificare a populaţiei din regiune. Dacă provincia Kosovo a fost guvernată de o administraţie ONU constituită în baza Rezoluţiei 1244(1999) a Consiliului de Securitate ONU, teritoriile moldoveneşti din stânga râului Nistru au fost separate prin intervenţie militară directă a armatei a 14-a a fostei URSS. La ora actuală, teritoriul Transnistriei este controlat de un regim format preponderent din cetăţeni străini, care nu au locuit anterior pe acest teritoriu şi care şi-au instaurat autoritatea asupra populaţiei din zonă prin violenţă. Un alt element important care face imposibilă analogia dintre situaţia din provincia Kosovo şi cea din teritoriile moldoveneşti din stânga Nistrului o reprezintă recunoaşterea Kosovo din partea mai multor state, imediat după proclamarea independenţei, în timp ce independenţa Transnistriei nu a fost recunoscută de nimeni. Sunt convins că anume situaţia evolutivă de facto în Kosovo a determinat Curtea Internaţională de Justiţie să adopte acest aviz în forma dată. În această ordine de idei, potrivit pct. 57 din Avizul consultativ, Curtea subliniază că a existat o succesiune de situaţii de facto care au precedat „determinarea statutului final”, până la adoptarea declaraţiei de independenţă. Pentru a înţelege exact raţiunea Avizului dat de Curtea de la Haga, trebuie să pornim de la modul în care a fost formulată întrebarea. Modalitatea formulării întrebării de către Adunarea Generală ONU nu a permis Curţii să abordeze problema pe fond. Astfel, Curtea a analizat, cu caracter limitativ, numai legalitatea actului propriu-zis de a face o declaraţie de independenţă, dar nu şi consecinţele juridice ale acesteia, adică problema legalităţii constituirii unui pretins nou stat. Actul de proclamare a independenţei nu este dirijat de dreptul internaţional şi trebuie considerat ca un act politic, ce decurge în mod unic din dreptul constituţional intern. În acest context, în pct. 26 din Aviz, Curtea statuează că, în conformitate cu competenţa sa consultativă, analiza sa se limitează exclusv la dreptul internaţional, fără a examina niciun sistem de drept intern. CIJ a indicat expres că a examinat doar aspectele juridice ale întrebării, fără a ţine cont nici de natura politică a motivelor care ar fi putut inspira solicitarea, nici de consecinţele politice pe care le-ar putea avea avizul său. Mai mult, în pct. 51 din Aviz, Curtea a precizat că nu s-a pronunţat dacă Kosovo a dobândit sau nu calitatea de stat, nici cu privire la validitatea sau efectele juridice ale recunoaşterii Kosovo ca stat independent de către unele state. În concluzie, deşi mai multe grupuri separatiste s-au văzut încurajate de avizul pozitiv al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) privind declaraţia de independenţă a Kosovo faţă de Serbia, în realitate vor constata că acest document nu creează un precedent legal. Avizul consultativ al CIJ a fost în mod intenţionat limitat la faptele specifice privind cazul Kosovo şi nu conferă grupurilor separatiste dreptul de a obţine o recunoaştere a unor independenţe proclamate fără acordul statului din care fac parte. Willem van Genugten, profesor de drept în cadrul Universităţii Tilburg, a declarat că „Pentru grupurile minoritare care iau în considerare secesiunea, avizul pare să fie, la prima vedere, un lucru util. Însă, din punct de vedere legal, acesta nu le ajută deloc. Avizul consultativ este limitat la Kosovo, în fiecare paragraf, mai mult sau mai puţin, iar tribunalul evită orice implicaţie pentru alte minorităţi”. Ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a apreciat că avizul Curţii reprezintă „o anumită expertiză, care nu are nimic a face cu alte cazuri din lume”. „Este vorba despre o hotărâre unică (privind) o situaţie anume, într-un context istoric anume”, a adăugat el. În final, să revenim la Transnistria şi impactul pe care îl are avizul CIJ asupra viitorului politic al acestui teritoriu. Deşi liderii de la Tiraspol încearcă să interpreteze acest aviz ca şi o posibilitate pentru oricine de a scrie câte o declaraţie de independenţă, în realitate lucrurile stau altfel. Avizul consultativ al CIJ nu va ajuta grupurile secesioniste, deoarece acestora nu li se recunoaşte nici un drept. Marko Prelec, un expert din cadrul organizaţiei nonguvernamentale International Crisis Group, a apreciat că „Analiza legală a avizului consultativ va fi interesantă pentru avocaţi, şi nu pentru luptătorii pentru eliberare”. Un lucru este însă clar, comunitatea internaţională, în mod special, statele care au recunoscut independenţa provinciei Kosovo, are obligaţia de a gestiona acele speranţe pe care le suscită avizul CIJ în zone complicate cum este Transnistria. Timpul, 2 august 2010 

Comentarii (12 comentarii)

vasilica

02/08/2010 at 01:40

O sa fiu putin off-topic:
Domnule Tanase, va apreciez foarte mult, aveti o gandire, de o claritate rara si un talent deosebit de a despica problemele complexe in subprobleme mai simple si abordabile. Totusi, ca ministru a justiei, nu puteti sa faceti o reforma in adevaratul ens al cuvantului? Fara sa exagerez (si nu am nici un interes sa ma lingusesc) a-ti putea deveni o peronalitate itorica cum nu a mai vazut Moldova/Romania din perioada interbelica. Acum poate intr-adevar este putred sistemul, dar sper ca dupa alegerile din toamna, daca veti continua sa fiti ministrul justitiei sa faceti schimbari mari, aveti experienta multa in justitia europeana si as dori cu tot dinadinsul sa se aplice si la noi asa legea, sa nu mai fie selectiva si netransparenta. Iar un cetatean cand are o problema sa aiba incredere in justitie, daca nu a gresit sa nu ii fie frica si sa isi apere drepturile, iar daca a gresit sa fie constient ca mai devreme sau mai tarziu mana lunga a justitiei va ajunge la el.

Puterea legislativa este o Putere importanta si are nevoie la carma de un om inteligent ca dvs. dar pe langa inteleg trebuie sa mai fie si curaj si hotarare de a schimba lucrurile din radacini spre bine!

Tot respectul

Andrei

02/08/2010 at 06:08

Si eu o sa fiu off-topic. Imi place articolul, dar domn ministru de ce reforma justitiei ramane numai pe hirtie? Ati perdut un an si acum faceti ca va interesati de Kosovo? Da pentru dumneavoastra ca un avocat precedentul este unic si va fi folosit in multe universitati ca o lectie aparte. Dar….de ce nu ia-ti dat afara pe judecatorii care au pierdut procese la CEDO? Care au prejudiciat statul si pe platitorul de taxe cu milione de euro.

Eu lucrez ca banker in Canada in TD Bank si un coleg de-al meu de breasla canadian a incurcat pe o forma unde sa puna „X”-ul. Ca rezultat a neatentiei lui au fost vindute actiunile (stocks, bonds,mutual funds) clientului in loc sa fie transferate cum sint(in-kind). Banca numai dintr-un „X” pus nu la locul lui a pierdut peste $300,000 canadieni intr-o operatie. Desigur pierderea a fost returnata clientului, iar angajatul concediat.

De ce nu se poate de curatit sitemul nostru judiciar pe aceleasi principii? Daca esti neprofesionist, atunci ia-ti ramas bun de la profesia ta. Mai mult eu as ordona sa fie suspendati judecatorii neprofesionisti pe o perioada anumita. De la 5 ani in sus in dependetnta daca este prima abatere sau a doua si cu recalificare prin examinare daca vor sa judece din nou.

Chiar ii asa de greu? Rezultatul blindetei actualei guvernari va fi ca o sa-i aduceti la putere alti comunisti camuflati.

Andrei

02/08/2010 at 06:31

Vreau sa mai adaug ceva. Eu am facut studiile la liceul M. Eliade cu Janeta Hnganu intr-o clasa, partenera dumneavoastra de business. Si stiu cit e de talentata de la Dumnezeu fata asta. Ea s-a luptat ca o eroina pentru orice caz la CEDO si acum d-voastra tradati devizul dupa care va conduceti: ” dreptatea este rigoarea mea”.

Taica meu este membru PLDM si cind il intreb de ce in ministerul justitiei si de interne nu se fac reforme din temelie atunci el imi reproseaza ca asa a fost cazut de acord cu UE. Sa nu fie o rafuiala politica, adica nu se poate asa. Atunci eu l-am intrebat: tu fiind doctor stii ca daca pacientul are gangrena la picioare te gindesti ca nu se poate de amputat ambele picioare de exemplu, dar in acelasi timp iti dai seama ca trebuie fiindca altfel pacientul va muri. El nu mi-a raspus nimic.

Fiti demn faceti curatenie in justitie pe pricipiul ca trebuie ,dar nu pe principiul ca asa nu se poate si puneti la baza profesionalismul.

nicu

02/08/2010 at 09:56

gresit amplasarea culorilor la tricolorul din logo

cuzavoda

02/08/2010 at 10:36

Este incorect să i se pună în cârca ministrului Tănase mesul lent al reformelor în justiţie. Corect ar fi să fie întrebate celelalte componente ale Alianţei dacă doresc cu adevărat acest lucru. Meritul de principiu al dlui Tănase că, în calitatea sa de ministru al Justiţiei e că are caracter. nu se dă bătut şi ţine la curent societate cu ceea ce se întâmplă în domeniu. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâplat în RM dacă în locul lui Tănase la Justiţia nimerea un Zubco…Tănase trebuie susţinut, dar nu învinuit că nu face reforme…

COSTIN

02/08/2010 at 11:11

TRANSNISTRIA NU VA FI NICIODATA UN STAT VIABIL , CI O MARIONETA IN MIINILE MOSCOVEI …PROBLEMA ESTE CA „INTRETINEREA” TRANSNISTRIEI COSTA SI NU PUTIN RUSIA . E VORBA DE TOT FELUL DE AJUTOARE LA VEDERE SAU SUBTERANE , DE CARE NICI NU STIM . DESI DATORIILE PENTRU GAZ AU CRESCUT DE LA AN LA AN , ATINGIND DATORII CARE NU POT FI PLATITE DE TIRASPOL DECIT IN ANI BUNI , RUSIA NU LE INCHIDE ROBINETUL … E DE FAPT O SUBVENTIONARE MASCATA A TRANSNISTRIEI DE CATRE RUSIA . CUM DEJA RUSII AU PE CAP SI ABHAZIA SI OSETIA DE SUD , NE PUTEM DA SEAMA CA SUME BUNE DIN BUZUNARUL CONTRIBUABILULUI RUS SE DUC SPRE ACESTE TREI REGIUNI SEPARATISTE . INTRETINEREA MILITARILOR RUSI DIN ACESTE REGIUNI , A „ARMATELOR” LOCALE ,COSTA ENORM …

COSTIN

02/08/2010 at 11:22

TREBUIE SA FI BOLNAV MINTAL GRAV SA CREZI CA O FISIE INGUSTA DE TEREN CU O POPULATIE CIT A UNUI ORAS MAI MARE DIN UCRAINA SAU ROMANIA ,POATE AVEA UN VIITOR CA STAT INDEPENDENT .RESURSE NATURALE MAI IMPORTANTE NU EXISTA , CA SA FACI O LEGATURA CU MICILE EMIRATE PETROLIERE DIN GOLFUL PERSIC .LASATA PE PROPRIILE PICIOARE ,TRANSNISTRIA AR INTRA IN ANARHIE SI HAOS IN 3-4 LUNI DE ZILE …PROBABIL CA DUPA O EVENTUALA RECUNOASTERE PE PLAN INTERNATIONAL A „INDEPENDENTEI” TRANSNISTRIEI , PASUL URMATOR INEVITABIL SI LOGIC AR FI ALIPIREA LA FEDERATIA RUSA , CA ALTA VARIANTA NU EXISTA .

Cititor

02/08/2010 at 11:23

Dl Tanase
Sint de acord in fond cu concluzia dar cred ca exista o mare problema la capitolul argumentare. Mai mult chiar, cred ca argumentarea este, in anumite parti, contrara concluziilor. Si pentru a nu intra intr/o dezbatere juridica sa ne limitam la o simpla analiza logica. Daca declaratia unilaterala nu are efecte juridice atunci care este sensul de a mai analiza care sint particularitatile in Kosovo? Sa intelegem ca daca in alta parte circumstanele sint diferite declaratia va produce efecte juridice? Argumentele privind specificul Kosovo ar fi putut fi folosit drept argumente secundare pentru a aplica regula de interpetare a fortiori. Deci era nevoie sa se puna in primul rind accentul pe faptul ca o declaratie unilaterala de independenta nu produce efecte juridice si de aratat ca tinind cont de particularitatile din Kosovo cu atit mai mult nu poate fi precedent. Dar din modul in care este prezentata argumentarea ar rezulta ca daca se poate de demonstrat ca exista circumstante similare celor din Kosovo hotarirea CIJ ar putea servi drept precedent.

toma

02/08/2010 at 12:51

rusii au creat doua state pe teritoriul romanesc rm si pmr . de ce respulika maldofa ar avea dreptul la existenta , iar pmr nu ? rusii sunt ipocriti . ei dupa recunoasterea independentei Osetiei si Abhaziei , ar fi trebuit sa recunosca si pmr , Karabah ,Kosovo .

herculeshamilton

02/08/2010 at 15:14

D-le Tanase, lasati va rog stiinta si ocupatia cu mama faradelegilor pe ca o conduceti. Imi pare rau dar pareti mai degraba un Don Quijote decit un Macedon ce a taiat nodul gordian. Incercati sa faceti dreptate in cea mai nedreapta sfera a vietii sociale din Moldova.

comenteaza

Adresa de email nu va fi publicată. Campurile marcate cu * sunt obligatorii

Din activitatea politică

ultimele ştiri şi noutăţi

Alexandru Tănase a fost ales Preşedinte al Curţii Constituţionale

Alexandru Tănase a fost ales noul preşedinte al Curţii Constituţionale. Decizia...

Citeşte ştirea

Alexandru Tănase a participat la aniversarea a 15-a a Curţii Constituţionale a Letoniei

Judecătorul Alexandru Tănase a participat la Conferinţa internaţională dedicată...

Citeşte ştirea

(interviu) Alexandru Tănase: eventualitatea unor alegeri anticipate nu ţine de norma legală, ea ţine de situaţia politică la moment

Zile numărate. Atat i-ar mai rămâne actualului Parlament pentru a alege un şef...

Citeşte ştirea
Urmăreşte-i activitatea
acum şi pe conturile:
Twitter Alexandru Tanase si Facebook Alexandru Tanase